În vremea nopţii

Cu câţiva peri albi
deasupra tâmplelor,
scormonea în mintea sa
... strada plină de lume
ce se revărsa pe trotuar.

Un surâs crud şi vesel
îi trecu pe buze
aducându-şi aminte
într-un chip nedesluşit,
valul mulţimii
ce curgea
îngreunat de căldură.

Mergea nepăsător.

Sfidându-se,
părea că asudă
în noaptea înăbuşitoare.

Rămase
un moment nemişcat
gândindu-se la senzaţia plăcută,
aruncând o privire repede
în marea lui plăcere…
în vremea nopţii.