A fost ca o poveste care a început cu soarele la răsărit în plină vară, a continuat până în „liniştea care cere mai
multă energie decât furia de a trăi” (Octavian Paler), mirându-mă „de simplu
fapt că viaţa continuă...” păstrându-ţi „acelaşi surâs” „în faţa meandrelor
vieţii” (Marius Iulian Zinca).
Iar dincolo de cuvinte sunt gesturi mărunte, care strălucesc ca roua
dimineţii.
Eli Gîlcescu