Fiinţa aleasă
Închis
în camera
depărtării,
singur,
cu voce tare
gândeam
să câştig
timp
să am răgazul
să pregătesc
viaţa alături
de fiinţa aleasă,
să fie un
repaus fără sfârşit,
un calm
animalic,
o lungă
siestă la soare.
Apele purificatoare vin din adâncuri, de acolo, de unde s-au trezit bucuriile şi împlinirile, parcă toate lipite pe pereţii sufletului… E destul să închizi ochii, ca să te înalţi printre aceste bucurii ale tale, pe care nimeni nu ţi le va putea lua vreodată… Ochii, apăsaţi de efortul pleoapelor, chiar dacă dor, dar e durerea dulce pentru că au izbutit să se înalţe deasupra timpului… Scrieţi şi voi… Nu treceţi nepăsători… Orice gând este suflet pentru alt suflet… Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu