Peste lume rămân,
o umbră despletită
din trupul de tăceri,
alunecând în mine
prin vama de dureri,
tăcerile prin care strig
cuvintele... în şoapte.
Apele purificatoare vin din adâncuri, de acolo, de unde s-au trezit bucuriile şi împlinirile, parcă toate lipite pe pereţii sufletului… E destul să închizi ochii, ca să te înalţi printre aceste bucurii ale tale, pe care nimeni nu ţi le va putea lua vreodată… Ochii, apăsaţi de efortul pleoapelor, chiar dacă dor, dar e durerea dulce pentru că au izbutit să se înalţe deasupra timpului… Scrieţi şi voi… Nu treceţi nepăsători… Orice gând este suflet pentru alt suflet… Eli Gîlcescu
Prin vama dureri am trecut de-atîtea ori
RăspundețiȘtergereşi la control mi-au spus: curat, poţi să treci
dar trebuie să plăteşti o mică taxă
-Ce? întreb eu puţin mirată!
Vameşul îmi răspunde scurt,
Acea lacrimă nestemată ce se prelinge pe obraz,..OM
Fără cuvinte, superb, Marius