Infinitul

Infinitul, armonia formei
mulţilor peşti, conturaţi
pe nisipurile suferinţelor
înaintaşilor credincioşi,
are o deschidere, într-o
coadă ce nu se sfârşeşte.

Infinitul e format din tot
atâtea punctuleţe, pe câţi
peşti se află în ocean şi
martiri în istoria recentă
a credinţei în Dumnezeu
şi în sacrificiul uman...

Replicând curbele femeii,
în unduiri line, asemeni
celor sirenelor măiestre,
la intersecţia curburilor,
e ascuns un punct magic,
care mi-a generat trăirile.

Ceremonial grafic perfect
al reprezentării simbolice,
acest punct se află în locul
unde infinitul se răsuceşte,
ostentativ, între Cer şi Lut
şi îşi încrucişează picioarele;
..............................................
Punct de Geneză şi simetrie,
care a născut noi identităţi
contopite năvalnic, în Infinit.

St John