Acasă

Fără vindecare te trezeşti
camera îţi simte dezmorţirea
şi dimineaţa vine brusc
îţi bâlbâie noua zi
şi împotriva ta te ridici
oasele-s roase de agăţarea pe orice amărât de vis
spui că te plictiseşti de răguşeala vocii tale
e timpul să-ţi topesc rănile
şi să te şterg cu rochia mea aspră
şi să te chem să mănânci...

Mihaela Georgia Ancuţa