şi două spre apus,
culorile ţi le poţi alege singur;
sunt beată, acum,
pentru că-mi place mirosul gărilor după ploaia de octombrie:
pe o parte a inimii mele, stă zvâcnetul insomniei,
pe o parte a inimii tale, stau pânzele coborâte.
hai, să uităm de agonii şi taine,
să stăm în fiecare oraş trei clipe:
una pentru lumină,
una pentru înălţare,
una pentru alunecare...
Mihaela Georgia Ancuţa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu