Apele purificatoare vin din adâncuri, de acolo, de unde s-au trezit bucuriile şi împlinirile, parcă toate lipite pe pereţii sufletului… E destul să închizi ochii, ca să te înalţi printre aceste bucurii ale tale, pe care nimeni nu ţi le va putea lua vreodată… Ochii, apăsaţi de efortul pleoapelor, chiar dacă dor, dar e durerea dulce pentru că au izbutit să se înalţe deasupra timpului… Scrieţi şi voi… Nu treceţi nepăsători… Orice gând este suflet pentru alt suflet…
Eli Gîlcescu
luni, 26 martie 2012
Lunecări spre sine
Cum poţi să tremuri când evadezi din iubire şi cât de mult încerci să mai adulmeci mirosul care nu egalează răsăritul... îţi rămâne timp pentru oblojirea rănilor născătoare de viaţă în suflet îşi croieşte săpătura ochiul.... ochiul acela torturat de posibilul sărut...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu