miercuri, 21 martie 2012

Ospăţ cu îngeri



După ultimul suflet al iernii
bucuria vindecă,

... voci de durere în oase se spală
case cu duhuri neauzite
pocnetul clipei în noapte-l aruncă.

Mi se urcă pe piept o livadă înflorită!
unde îngerii-şi botează copiii,
în ochi de pădure
şi nu s-au mai dus
la trei izvoare care se întâlnesc...

Au rămas într-un colţ de umbră
să-şi serbeze ospăţul.

Se potrivesc în gânduri
lângă un copac necunoscut
despre care spun
că aduce noroc.
2012-03-21
Llelu Nicolae Valareanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu