Atâtea vorbe s-au pierdut
Şi încă ele se mai pierd,
Şi încă ele se mai pierd,
Şi totuşi, vreau să te dezmierd
În jarul dulcelui sărut.
În jarul dulcelui sărut.
Atâtea flori, eu îţi ofer,
Nici tu nu ştii, nu poţi cuprinde,
Dar vânzătorul ce le vinde,
Le fură, parcă, din mister.
Nici tu nu ştii, nu poţi cuprinde,
Dar vânzătorul ce le vinde,
Le fură, parcă, din mister.
Poate, mai bine, doar noi doi
Să împărţim lucirea lunii,
Pe banca dintr-un colţ a lumii
Stele ce fulgeră în ploi
Să împărţim lucirea lunii,
Pe banca dintr-un colţ a lumii
Stele ce fulgeră în ploi
Tu, Eva vremii de apoi,
Prin viaţa mea, să treci felină
Apocalipsa de lumină
Cântând în paşii vechi şi noi.
Prin viaţa mea, să treci felină
Apocalipsa de lumină
Cântând în paşii vechi şi noi.
2012-02-26
Ion Vanghele
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu